Transcription
Hreanul lui Mânjoală de Ion Luca Caragiale a fost sfert de cească de la Hanul lui Mânjoală. De acolea, punem popeștii de Sus. O posibilă PSI a făcut și adresa de unde era cât pe ce să de vânzare Hanul, când prea bărbatul său acum să plătit de datorii. Adresa care tu meriți cât un goz de piatră, single spun. Toți că trebuie să aibă și parale bune. Unii nu bănuiesc cu o fi găsit vreo comoară azi și că umblă cu farmeci. Arată au vrut so High that will Hari sau ca să spargă o ușă. Unul dintre ei, dar mai voinic, cunoscut un de aur, a ridica toporul și când a tras cu sete, aplica jos ridicare. Petrea era mort. Frate să vadă, să vorbească, dar na putut, amuțise. Erau 4 inch, au pus pe moarte în spinarea lui. Frate sau și ceilalți doi au apucat de picioare să îngroape undeva departe, prin să iasă din curtea hanului. Injuria început să strige pe fereastra: „Hoții!” Și efectele ia cazaciuc mai mult timp și cu 4 dorobanți călări strigă pe Moș Nicolae cu cine poți și cei doi fugi care încotro fi rămân nemu. Tu cu frate sunt mort, încarcă. Cu ce te faci la cercetare? Toată lumea știa că Mutu vorbește cu ei să îi treacă prin cap că Mutu nu se preface. La o bătut până la ușă, mințit ca și îi glasul la loc degeaba. De atunci, visat că am tăiat pofta flăcăilor, se mai culce Hanul până se întreacă toate astea prin minte. A am sosit o sumă de care poposesc în curtea hanului. Unele duc la vale cherestea, altele porumb la deal. Eu seara asta de toamnă chirurgie se încălzesc pe lângă focuri, de aceea se vede atât aluminiu departe în Regatul meu, care o privire și de greu înțeleg rest. Intru în cârciumă unde fac reveneau oameni mulți, când doi țigani somnoros și unul cu labuta și altul cobza, țările intrau în colțul. Ten esti, e foame și frig. Mergi dumnezeirea, unde e cucoana? Intri pe băiatul de la tarabă la cuptor pentru a fi mai cald acolo. Ce zic eu și trec prin răsărit se din cârciumă în bucătărie. Foarte curat în bucătărie și abur, nu ca în cârciumă de potroace de cizme și de opinie și la b a muri de pâine caldă. Majora a vedea cuptor bine. „Vom găsit cu carne maghiară. Bine ați venit cu coane Fănică, mai să fie găsim ceva de mâncare pentru oameni de omenie ca dumneata și la miezul nopții și repede.” Cucoana Marghioala a ă de porunca unui control se puie de masă nu dai a și pe urmă se apropie de control la 4:10. Alegeți fără Marioara era frumoasă, voinică și ochioasă. Știam niciodată însă de când o cunoșteam sau cunoșteam de mult. Trecut simplă Hanul lui Mânjoală de atâtea ori în care copil pe când era pus atâta ten uscat acolo nu era drumul la târg. Niciodată nu mi se păruse mai plăcute. Eram tânăr, curățel și obraznic, mai multe obraznic decât curățel. Am apropierea stângă a pune a plecat spre fratele cea mai bogată peste mijloc ajungând cu mâna brațului drept tare ca Piatra Neamț. Prins dracul tot iubesc ai de lucru, zice femeia, se uita la mine. „Chiar aș dori o casă, drag,” zic, dar nici ok. Cocoana Marghioala o ia. „Nu mă încântă. Hai mai bine spune ce să îți dau să îmi dai semn de it&c ai dumneata zero” și oftând fiecare strășnicie. Ok, cucoana Marghioala, dacă te aude socrița care suferă. De unde știe? Prin ea te gândești că dacă te ascunzi sub căciulă nu te mai vede nimeni ce faci. Nu te duci la procov Nicu Iordache Golescu. Fata mai mare, adică nu te mai uita așa la mine. Trecem la da eram s multe odăi curat să odihnit am văzut în viața mea dacă odaia ceea ce patru. Ce perdeluțe, ce pereți și tavan, tate albi ca laptele și abajurul și toate cererile lucrate cu iglita în fel de fel de fețe și calde ca sub o aripă de cloșcă și miros de mere și de gutui. I-am vrut să mă așez la masă și de obicei aduca din copilărie mai mult și o să vezi încotro a răsărit. O să mai închid. Am uitat cu bagare de seamă de jur împrejur pe toți pereții nici o icoană. „Zice cucoana Marghioala: Ce te uiți? Zic: Icoanele unde se zice de le focului de icoane de reproșez CAR și păduchi de lemn.” Femeie curat. Am așezat la masă pe când un cruce după tine când deodată un răcnet. „Caca se vede cu potcoava cizme!” Un corp mai bătrân care era sub masă. Cucoana Marghioala așa repede și deschide ușa de perete. Cortul supărat. De ne va da fară pe când aerul se nevoiește înăuntru și stingerea caută chibriturile pe bâjbâite. Caut eu încolo, caută cucoana încoace. Nemaiîntâlnit pieptăn piept pentru ne. Rick eu obraznică iau bine în brațe și începu so pupi poala mea e nu prea vrea mai se lasă îi ardeau obrajii. Gula era rece și se stârnise pe lângă urechi. Pufu piersicii. În sfârșit, geaca jupâneasa duce dracul de mâncare și cu o lumânare. Pesemne un fi căutat mult chibriturile. Cătălin drulă bisericii de tot am aprinse iar bune mâncare: pâine caldă, rase fripte pe varză, cârnați de curcan prăjit și niște vinde și cafea Turcia că și râzi și vorbă hala sa fie cucoane. „Merg la după cafea,” zice corect. „Zi,” spune să scoată jumătate de tămâioasă. Grozavă trebuia să mă apuca și un fel de amorțeală, furnicături. Am dat așa într o parte de pot să treacă tigara răcoare din urmă picături chihlimbariu din pahar și mă uitam prin frumos unul era cucoana Marioara care am stat pe scaunul în case și în pachet de țigări. Zic că fiecare coarne Marioara strășnici. Ok, știi ce ce. Dacă nu te superi. Ce mai faci o cafea? Dar nu așa dulce. Șir de vine jupâneasa cu cafeaua. Zice: „Până vrem sa stea de vorbă aici, nu știi ce afară. Ce a pornit un vânt de Sus bine profund se retrage în picioare și mama seara aceea 10 și aproape trei sferturi în loc de jumătate de ceas stătusem. Avem două ceasuri și jumătate de ce când te încurci la vorba sunt coase calul si incarcat sau culcat. Mă duc la grajd și pasul și ca la pocovnicu. Zice cucoana cu haine de râs și ținând un Calea la ușă. Am dat o binișor la o parte și am ieșit pe prispă. Într-adevăr era o vreme vesnica. Focului chirurgilor se stinseră. Oameni și vite dormeau pe o sanie vânduse cuminți un întreg ce jos la pământ pe când pe sus prin vazduh urla. Bine tu nebun riforma alege. Cucoana Marioara înfiorată și am făcut mai strâns de mână. „Ești prost să pleci pe vremea asta? Mâine noapte aici? Pe mâine pe lumină? Nu se poate.” Team strâns mâna cu putere. Am mers la grajd cu mare greutate am de așteptat în argint și am găsit calul la mănânc ingatlaniroda scară schimb am și tu nu dai semn. Au. „Noapte bună de la gazdă.” Femeia dusă pe gânduri sejur rep rugăciunea mea. Mâine o tot învârtea și o răsucească câte am dreptate. Am întrebat împletești cât leziunea, apoi răspunse gazda: „Uite industria din campania caciuli și pe urmă se ridică în picioare și mie un pix a terminat căciulița și am pus în cap așa cum la o parte.” Zic privind pe femeie drept în lumini care se Clau groaza de ciudat sărut ochii cucoana Marghioala. Umblă sănătos. Am aruncat așa jupâneasa bătrâne mai deschis partea și am ieșit rezemat cu palma stângă pe coapsa canalului meu întors înapoi capul că se afla zi oglinda se vedea cu se aude e deschisă și deschizătură umbra albă femeii adumbrit duce cu mâna arcurile sprâncenelor. Am ținut la pus încetinel fluierând un cântec de lume. Ca pentru mine singur până când Koton după deplasarea pe drumuri mi se ascunzi vederea cadouri. Am zis: „Haide la drum!” Și am făcut cruci atunci. Am auzit bine ușa pufnind și un vei de control. Gazda mea știa că nu mai văd interese de grup în căldură și apucase pe corpului cu ușa de sigur. Aș dori ce vor trăi ce tot vrei printre picioarele oamenilor să fi mers o bucata bună de drum îi creștea scuturând luna de pe cer înalt Nord după nori zbura o pachete ca de spaimă unei pedepse de mai sus, unde la vale pe de subt alții pe deasupra la deal perdeluind în clipe largi cât mai gros. Și când mai subțire lumină ostenite a sfertului din urmă frigul umed nu pătrundea simțeam cum in gât și pulbere și brațele se vinde cu capul plecat ca să nu mai mici vântul începuse simți durere la service la frunte și la tâmple fierbințeală și bubuituri în urechi. Am băut prea mult, nu am gândit eu de nuca și ramai la ceafă și ridicând în frunte chiar vârtejurilor mai mergea mergea sub coastele din stânga și orbit în adânc vântul rece ca un joc mai fulgerat prin tot coșul pieptului pic locul acolo am plecat iar bărbia căciulă. Parcă mă strângea de cap ca o minge mea am scos am pus o obliga mirare rău dacă cu bine să plecăm. După cum nicăieri dacă trebuie să doarmă toată lumea mă fi așteptat. Pe vremea asta o fi crezut oamenii firește că nu am fost prost să plec. Am îndemnat calul care se petrecea pare că băut și el. A vândut să mai vă dorit să lumina ta ploaie lumină cețoasă începe să cernem arunci in cos punea caciula dotate sângele începe să meargă pereti capului lui obosit de tot gâfâie de negru vânturi îl strâng în călcâie îi dau o lovitură de picior și că dobitoc fac câțiva pași pe pizza formați folie și se oprește în loc ca și cum ar vedea în plus o piedică neașteptată. Mă uit adevăr câțiva pași înaintea carului zis ca mă gândesc mică sărind și cioplind un dobitoc și să fie fiară e prea mică până pe revolvere atunci use un glas tare de căprițe. Gândeam calul cât pot eu se întoarce în loc și pornește înapoi cât la pacient sforăit iar căpriță ța îl opresc întorc dau câteva lovituri strângând îl din zăpadă pornește câțiva pași iar căpriță ța flori sau sub cer de tort acum vă scot se poate de bine și o căpriță mică neagră faci merge aici se întoarce aruncă din copite urma se ridică în două picioare și repede cu bărbia în piept și cu fruntea înainte să împungă și face sărituri de necrezut și Mehedinți și fel de fel de nebunii. Mă dau jos de pe cal care nu mai vrea să meargă lucru capului și dacă cu scurte de ca prostul mă plac pe vine jos saltea și timp de priza cu mâna dacă aș vrea să dau tărâțe de pret. Se apropie zburdăm mereu calul sforăie nebun decis să muncească vă pune în genunchi dar îți bine prințesa apropia de mâna mea e unire negru foarte drăguț care se lasă blând se ridic de jos la în plus de seara din dreapta peste niște haine în vremea asta loc cutremurul și de din toate încheieturile ca de frigurile morți încărcat lucru pornit note de mult ca acum mergem ca prea știa sărind peste gros peste mușuroaie peste bușteni fără să nu mai pot opri fără să cunosc locurile și fără să știe unde mă duce în gaura asta ca la fiecare clipă în puteam plânge gâtul cu tupeu înghețat și cu cap de foc. Mă gândeam la culcușul bun pe care îl părăsisem prostește timp ce până meargă nu ar fi termini o dai permite nu vă poftesc zi tu se mișcă unde se găsesc așeze mai bine nem întors privirea spre el cuminte cu capul deștepți cu zaharul din desagă se uită și el la mine că mă duce aminte de alți ochi dar ce prost am fost ca nu se poticnește îl opresc în zile vrea să pornească iar daca dezdrobitu în genunchi sudata pentru spărtură de nori sărate felia din urmă aplicată pe originea arătarea e mai amețit ca o lovitură de măciucă la mir era în față două luni pe cer eu merg la deal lună trebuia să fie în spate și mai mult o serie de capul său special de variată am greșit drumul. Merg la vale. Unde sunt? Mă uit înainte porumbiște cu coceni tăiați la spate câmp larg în făcut cruce când gândire casca lui cu pulbere amorțite ca să se ridice atunci simplu dar puternic lângă piciorul drept un tip pet am strivit ehrman ai puterea de saga desenat goală am pierdut după drum cadru se scoală scuturând uscate buimăceala se ridică în două picioare se smucește într o parte și mă simt ești în partea cealaltă pe urmă o ia la goană pe când cade slash kill piele în întuneric când vrei te duci în ați auzit foșnetul printre coceni și un glas de om din apropiere tare îți așteaptă o Sighet Toaca a aduce tie pustii care e acolo. „Strig eu un bun tare Gheorghe care Gheorghe de truse Gheorghe netul care păzește la coceni dar nu vii încoace aia Caliu din Coceni seara te umbra omului bolnav categorie unde suntem noi aici am rătăcit cu viforos da drumul de unde vrei dumneata să mergi la popeștii de Sus e la publică Iordache e da apoi îi place drumul dar mai ai de furcă până în Popești aici aici avem calcul ești cântă cucule știi.” Am zis cu bucurie atunci sunt aproape de Hanul lui Mânjoală lui circulă suntem în spatele grajdului child mereu de drumul să nu gâtul tocmai acum cât și simplu vreo patru ceasuri în câțiva pași am ajuns la parte la odaia cu coarne mari glorii lumină și umbră. Mișcă pe perdea scurtă cine știe ce alt drumeții mai înțelept de patru circulat o ieșire masă ca pădurea lovit pe lângă cuptor da noroc cum am ciocănit mă și auzi jupâneasa bătrână alearga semideschise când să intru mă împiedic pierde ceva moale iedu tutela era educați de mere a intrat și el în odaie și am să se culce cuminte sub pat. „Ce spui?” E iar femeia că mă întorc o se sculase de dimineață sfaturi netesut până Marioara. Atât am putut să zic și vrând să îi mulțumesc lui Dumnezeu că mă scăpat cu viață am vrea să ridic dreapta spre frunte cu caramelul care vedem mâna și din lumea jos. Mă lupt cu toată puterea în brațe pe băieți în căutarea ceea ce pot si perdeluțe si pereți și tavan poate albi ca laptele și abajur și toate cire lucrate cu iglita în fel de fel de fețe și calde pe sub o aripă de cloșcă sunt miros de mere și de gutui și stat mult la Hanul lui Mânjoală a dacă nu venea socrul meu pocovnicu Iordache Dumnezeu sărite sa mă scoate cu trebuie de acolo de trei ori am fugit de aer înainte de logodna si mă monteaza hand până când bătrânul care vrea doar nevoie să mergi în oraș ca am pus foame de mor. Prin ce moduri de gust cub de la un suc este în munte 40 de zile post mătănii și Maritime și de acolo pocăit am logodit și mai măsurat duc mai târziu pentru noapte limpede de iarnă credem cu socrii mei nasturi după obiceiul de la seara înaintea unui borcan devin. Aflăm de la unii spre din cel care a șasea cumpărături din oraș. Cât despre ziua era se duce să fie folk mare la calcul esti inceput pana in pamant Hanul lui Mânjoala îngroapa în viață cucoana Marghioala acum Harghita sub un morman uriaș de jăratic a băgat în sfârșit gajarea tip matracuca acest lucru în râzând și mă apuc povestesc iar istoria de mai sus pentru a nu știu cata vaca publicul o ținea intruna ca in fundul caciuli impuse și cucoana farmece și caietul și cotoiul erau totuna e. Așa am zis și eu eram dracul ascultă mă pe mine. O fi fost am zis perseu de dacă e așa o comisie atunci dracul te duci se vede și la bune oferte de pe la bune ca să te spurce și pe urmă stilul de deducere de dumneata. De unde știi asta? E treaba da care spuse bătrâna: „Asta e altă căciulă.”